Blog Archive
-
2012
(43)
- mai(4)
-
aprilie(9)
- Mirul de pedegetul preotului Pe degete preotul ...
- revin
- Visările Priviţi spre totce port în mine,Sunt ochi...
- Se simte briza jucăuşă a florilor de mai
- Ploile de Paşti Ploile ne suntaltarul,Sau un semn ...
- La Joia Mare
- Părintele Cătălin la sfat cu îngerul... Nopţi cris...
- Din Maramureş... Pentru Maramureş şi pentru voi......
- La Săpânţa-Peri Îndrumă-ne Măicuţă SfântăSă te g...
-
martie(11)
- Floare Fără petale numai sunt floare,Biata tulp...
- Mă întorc laEminescu. Cel pe care Părintele Nic...
- Inimă Şi acest cer plăpând ...
- De înţeles Nu blestemăm, ci ningem, Pe cei ce...
- NOSTALGII DEPRIMĂVARĂ Poeziile meleaduc uneor...
- Plină Şi a fost greu să-mi pun pe suflet,Un cub d...
- ninge iar
- La cruce Lemnul cel fără de veste,Cerul în for...
- Oare a început şi postul nostru?
- Serile gândurilor sfinte
- CER LIN Dulce prag de nebunie, alb poem de dor ş...
-
februarie(10)
- Chip Pământul Un munte, Un foc, o fântână, ...
- Şi ne rămâne cerul
- Şi iarna fuge dintre noi
- Duminica botezului de ingeri
- VISELE IERNII
- Frumoasă-tristă iarnă Ce frumoasă-tristă iarnă,...
- Dimineţile nasc poezii
- Dragi prieteni!
- Ceaiul Nu vă cer nimica, doar un ceai fierbint...
- Ultima poezie pe tărâm străin
-
ianuarie(9)
- De la Pontul Mediteranei
- Ninge fără mine... Padova, 26 ianuarie Ninge î...
- Lumină prea lină<!--[if !supportLineBreakNewLine]-...
- Când se mai odihneşte şi Dumnezeu?
- Curge valul timpului, rămâne iubirea cerească...
- Drumeţ în calea lupilor...
- Pe 13-15 Ianuarie Icoana Maica Domnului Îndrumătoa...
- Bună seara!
- Vă doresc la mulţi ani!
-
2011
(238)
- decembrie(13)
- noiembrie(13)
- octombrie(19)
- septembrie(22)
- august(16)
- iulie(14)
- iunie(18)
- mai(19)
- aprilie(23)
- martie(25)
- februarie(28)
-
ianuarie(28)
- PĂRINTELE NICODIM BUJOR A PLECAT ÎN CER!
- Hoinarul din inimi
- Simplitate în beznă
- Gând de iarnă
- Copilul şi Cerul Pe la stinsul nopţii, când revine...
- Repetabilă iubire Dragii mei scumpi părinţi, am ...
- De veghe în noaptea infinită... Uneori ne dorim m...
- Încă ninge din iubire
- Rugăciune pentru dorul umil Aş vrea să fiu Iisuse,...
- De câte ori iarnă
- Cină de dorSă scriu pentru zâmbet? Poate vă doriţi...
- Lângă cerul meu
- Ultimul izvor de dor
- Când lacrima doare
- Suflet şi lumină
- Joc de litere şi pace Poemul meu de plină mărturie...
- Odată, acum, mereu
- Floarea şi îngerul Şi îngerul s-a coborât o cl...
- Iubire bună, iubire rea Pe lacrimile mele, port l...
- Arde viaţa
- Surpriză, iubire şi tăcere... -Reîntors din Italia...
- Amintiri de blândeţe
- Povestea unei minuni
- Fior, lege şi dor...de la Sfântul Anton
- Testament pentru cei ce încă mai sunt
- La darul apelor de iubire
- În schimbul soarelui
- Colindul de sine frumos
- 2010 (17)
Bloguri partenere
-
-
Doamne, dă-mi... - *„«Doamne», I-a zis femeia, «dă-mi această apă, ca să nu-mi mai fie sete şi să nu mai vin până aici să scot.»“ (Ioan 4, 15)* * *Cât de mult dorea biata sam...Cu 3 zile în urmă
-
Răspunsuri duhovniceşti: Maica Siluana vă răspunde: Este dansul un păcat? - De ce Iisus nu vorbeste niciodată despre râs, despre dans? Ia să ne gândim! Când dansează omul? Când simte el neovia să danseze? Dacă eu, de exemplu, prime...Cu 5 zile în urmă
-
CREDINTA - Credinţa înseamnă a fi absolut sigur de făgăduinţa lui Dumnezeu şi că ceea ce aştepţi de la El, se va împlini. Bazarea cuiva pe faptele pe care le face nu ...Cu 8 luni în urmă
Un produs Blogger.
30 ianuarie 2011
PĂRINTELE NICODIM BUJOR A PLECAT ÎN CER!
PĂRINTELE NICODIM BUJOR A PLECAT ÎN CER!
ORA 21 CERNICA
LA ADORMIREA PĂRINTELUI NICODIM
Şi moartea a ajuns ca o poveste,
Pe nici un dor nu poţi să o mai schimbi
Un telefon, o voce şi o veste,
Că Nicodim s-a dus între cei sfinţi.
Rămân cutremurat oprind apelul,
Nu mai găsesc nici loc de stăruinţi,
De parcă mi-am pierdut în noapte zelul
Când Nicodim s-a dus între cei sfinţi.
Aş vrea să plâng, dar nu pot nici a geme,
Din nou e moarte pentru cei cuminţi
Şi dăruirea pare a se teme,
Căci Nicodim s-a dus între cei sfinţi.
Cât a trăit noi n-am stiu ce-i viaţa,
Şi unii au fost cinici şi smintiţi,
Când le spuneam că-i bună dimineaţa,
Iar Nicodim vorbea cu cei mai sfinţi.
Şi vorba lui era blândeţe caldă,
Povaţa sa o floare de credinţi,
Iar ascultarea multă şi reală,
Prin care Nicodim vorbea de sfinţi.
Măicuţa îl iubea cu bucurie,
Căci se trudea cu post şi stăruinţi,
Ca rugăciunea lacrimă să-i fie,
Iar Nicodim credea mai mult în sfinţi.
Iar Nicodim credea mai mult în sfinţi.
Chiar Sfântul Calinic îi da de ştire,
Cum dăruirea cheamă umilinţi
Şi ea rămâne pace şi iubire
Să simtă Nicodim pe cei mai sfinţi.
Acum e prea târziu să scriem versuri,
Mai bine, mai firesc să-mbătrânim,
Să estompăm a lumii vii eresuri,
Când Nicodim e sânge pentru sfinţi.
Te las părinte să ne cânţi durerea,
Acum tu pleci rănit din cei răniţi,
Dar ai găsit în ceruri învierea
Tu, Nicodim întâiul între sfinţi!

