Dor de iarnă
E mai bine poate
în singurătate,
Ca să trag
oblonul şi să uit de moarte,
Căci veni-va
vremea, când se-ncheie toate,
Când ninsori
străine vor cădea în noapte.
Şi aş vrea mai
bine să nu ştiu de toate,
Într-o cămăruţă
fără nici o silă,
Să îngheţ cu
somnul şi pe cât se poate,
Dumnezeu să-şi
lase un opaiţ de milă,
Da, ar fi mai
bine, ca să tac în toate,
Am vorbit şi
lumea n-a înţeles cuvântul,
Ca un înger palid
să mă las în şoapte
Şi să-mi fie
taină lacrima şi gândul.
