Urmă
Lacrimă dulce,
seară frumoasă,
Ce lung e drumul
spre paradis,
Cobori speranţă
la mine în casă,
Într-o icoană,
sau într-un vis.
Nu te mai ştie
faţa mea rece,
De când din milă
te-ai depărtat,
Să-ţi spun adio,
să-mi spun că trece,
Când de o viaţă
te-am căutat?
Eşti şi sărată,
poate şi dulce,
Lacrimă, lacrimă,
gândul meu blând,
Dorul te naşte şi
te aduce,
Fără tăcere, fără
cuvânt.
Ai şi principii,
îmi pui condiţii,
Dar vine timpul
când nu voi fi,
Şi-aceste gânduri
sau premoniţii,
Vor fi regretul
de-a nu mă şti.
Plec către
ceruri, plec cu rănire,
Să simt fiorul
alb şi smerit,
Şi vei rămâne pe
o psaltire,
O urmă caldă, că
am trăit.
