Sfântă împăcare
Sfântă împăcare
blândă,
Clipă sinceră de
rai,
Inima mi se
frământă,
De mă ai, să nu mă
dai,
Te-am găsit pe
calea strâmtă,
A speranţelor de
har,
Port şi lacrima
flămândă,
Şi te am ca pe un
dar.
Sfântă împăcare
lină,
Tu iubire, leac
divin,
Gândul tău o
să-mi revină,
Şi-am să-l port
ca pe un crin.
Nu pleca, rămâi
cu mine,
Veşnicia s-o
întâlnim,
Nu te teme, este
bine,
Când noi doi ne regăsim.
Sfântă împăcare,
dulce,
De mă ai, să nu mă
pierzi,
Drumul doar spre
rai ne duce,
Când eu cred şi tu
mai crezi.
Şi la ceas de
amintire,
Vom pricepe numai
noi,
Că prin dor şi
dăruire,
Suntem îngeri
amândoi.
Noapte şi lumină
Noapte şi lumină
Sunt îngrijorat
lumină,
Noaptea aceasta
este grea,
Tu eşti lină şi
senină,
Eu m-ascund de
lumea rea.
Sunt pătruns de
remuşcare,
Cine sunt unde-am
ajuns,
Tu eşti leac la
fiecare,
Eu nu am nici un
răspuns.
Sunt condus de
neputinţă,
Nu găsesc un bun
cuvânt,
Tu ai îngeri în
fiinţă,
Eu doar lacrimi
în pământ.
Sunt şi inimă şi
piatră,
Dar doresc să
ştiu mereu,
Unde voi găsi o
vatră,
Ca să luminez şi
eu?
