Azi dimineaţă
Ceasornicele
toate au tăcut,
Pe frunze mi se
scurge lăcrimarea,
Azi dimineaţă
timpul s-a născut
Şi am găsit pe
cer înfiorarea.
Ceasornicele
toate sunt delir,
Minutele au inimă
şi viaţă,
Şi am lungit speranţa ca un fir,
Într-un cuvânt de
bună dimineaţă.
Ceasornice nu
rabdă, nimic, nimic,
Mă-ntorc dorit
spre vatra indulgentă,
Din noapte ca un
înger mă ridic,
Cu lacrima
sublimă, pertinentă.
Ceasornicul e
însăşi gândul meu,
Un dor plăpând de
o dorință mare,
Şi minutarul este
Dumnezeu,
În timpul care
arde a mirare.
