Dacă simţiţi nevoia de a vă regăsi pe scara frumoasă care duce spre cer, vă rog citiţ aceste două poeme!
Iubire din iubire
Ce frumoasă noapte, se aude cerul,Plânge iar un înger prin adânc de rai,Nu mai simt nici timpul, nu mai simt nici gerul,Parcă sunt eu însumi suflul unui nai.
Ce frumoasă noapte, plânge veşnicia,O aud cu pace, o aud cu dor,Doamne ce simţită este azi iubirea,Simt cum mă petrece gândul în fior.
Ce frumoasă noapte, se aude-o şoaptăBună seară prieten, ce mai faci, sunt Eu!Am venit la tine, printr-o strâmtă poartă,Numele Mi-e pace, clipă, Dumnezeu.
Ce frumoasă noapte, nu se poate Doamne!Tu să vii la mine, Tu iubitul meu?Să cobori cu pace în a mele toamne,Ca un fluviu tainic, simplu şi mereu?
Ce frumoasă noapte, Domnul mă răsfăţă,Crucea lin o poartă, crucea de lumini,Te iubesc Iubire, Te sărut pe faţă!Ce frumos ne cântă îngerii divini!
În pridvorul postului
Abia acum când se porneşte gândul,Cu rugăciune către plâns mereu,În milă mi se mistuie cuvântul,Şi din vecii coboară Dumnezeu
Aud o vorbă, parcă e minune:Să ierţi, să ierţi, să ierţi şi să dezmierzi,Pe frunţile ce nu mai au cunune,Acolo mângâierea s-o aşezi.
Trei degete unite să picteze,În numele nădejdilor un dor,Căci veşnicia vrea să-ntemeieze,Cu fiecare suflet un pridvor.
Risipă cer în noaptea de iubire,Balsamul să se scurgă în dureri,Să redevină lăcrimarea fire,Şi vindecarea plină de tăceri.
La miez de noapte să găteşti ospăţul,Şi candela să ardă cu nesaţ,Iar îngerii să trâmbiţe răsfăţul,Căci se întoarce Mirele cu drag.
Veniţi la nuntă prieteni de smerire!Veniţi pe cruce să iubim mai mult!A început sublimul de murire,Şi învierea ce-o poftim demult!
