BUCURIE ŞI CREDINŢĂ!

Părintele Cătălin Dumitrean: Gânduri despre poeziile pe care le scriu, vă rog să mi le scrieți doar pe email... Aceasta este o formă de bun simț și dialog constructiv. Vă mulțumesc pentru înțelegere și spirit dialogic.

dumitreancatalin@yahoo.com

25 aprilie 2011

Răscruce de îngeri
 
Ref:
Pleacă, pleacă înger bun,
Hai, adu-mi lumină,
Creangă albă de alun,
Dintr-o stea divină.

 
Şi vine vremea despărţirii,
Când îngerul porneşte mut,
Către cărările iubirii,
Cu blândul meu ascuns salut.









Va fi destul de greu la noapte,
Să risc singurătăţi de cer,
Căci îngerul pleacă din şoapte,
Şi ce aş mai putea să sper.

El are datoria simplă,
De-a trece pe la Dumnezeu,
Ducându-i gândul ce frământă,
Singurătăţile mereu.

Dar, nu îmi judecaţi simţirea,
Nici îngerul cel păzitor,
Aşa îi cere împlinirea,
Ca să se ducă în fior.

El ştie ce îmi este bine,
Ca să mă vindec de dureri,
Şi va pleca în raiuri line,
Să îmi aducă mângâieri.

Cât va lipsi nu ştiu prea sigur,
De obicei nu este aşa,
Dar scopul va prima desigur,
Când el porneşte undeva.

 
Prefer să-l ştiu pe drumuri line,
Culegător de ce e sfânt,
Să îl aştept, să-l văd când vine,
Cu stele blânde pe pământ.



Şi vine vremea întâlnirii,
Când ce e dus devine har,
Iar pe miresmele iubirii,
Prin îngeri noi culegem dar.


 


Zbor spre infinit
-lui Daniel Turcea-
"Ştiu
voi muri, 
dar câtă splendoare"(Daniel Turcea)
 
( marelui şi regretatului poet creştin care acum scrie la umbra îngerilor. Dacă vă interesează ceva despre el, vă rog căutaţi informaţii pe internet sau citiţi poezia ce urmează versurilor scrise de mine. Merită)

Turn de catedrală,
Porumbel de panglici,
Scară în spirală,
Îngeri singuratici.

Clopotul răsună,
Liturghia plânge,
Spinii din cunună,
Se prefac în sânge.

Nu te teme suflet,
Zboară către mâine,
Cerul dă răsunet,
Tu devii o pâine.

Hai coboară mintea,
Taci, adu-mi hotarul,
Pune-ţi cântul, cinstea,
Împlineşte-ţi darul.



Daniel Turcea - Isihia

Sfanta iubire
-caci in jurul inimii roteste acoperamântul
întunericului
cel ce cere va lua
cy fata descoperita (adica omul dinauntru)
oglindind
Slava Domnului

nu aripi trupesti ca ale pasarilor
ci ale Duhului, chemând, usurând,
cu aripi inteligibile.
Cel nesfarsit si fara trup se micsoreaza pe Sine
din Bunatate nesfârsita.

Trupul acesta subtire s-a îmbracat
prin ochiul care vede.

Mai mult decât sa arzi pe rug
rug ti-e si trupul de-l
desparti de suflet
si-l însetezi de patima si somn.

Mai mult decât sa-l lasi sa muste biciul
din trup, pentru ca nu poti nici sopti
ca Dumnezeu e numai o parere
ca nu-i în tine
si decât tine nu-i adevarat,

Mai mult decât sa cresti ca o fântâna
între nisipuri
este sa ai mila
de cel sarac, de cel
ce are
de tine,
de cuvântul
de lumina
privirii
blânde, sau
de hrana ta mai multa lipsa,
caci daruind, lui Dumnezeu te asemeni.