Bieții mineri

REF: Noroc bun și vai de voi,

Breasla cea mai des furată,

Și suntem, vai de noi,

Țara cea mai dezbinată.

Pe ei i-am scos mereu în stradă,

Și ca soldați sau praf de pușcă,

La propagandă, în paradă,

Dar i-am ținut de fapt în cușcă.

S-au folosit de ei guverne,

De fața lor tumefiată,

S-au dat în urma lor consemne,

Și zile de închisori, răsplată.

În 90, erau tovarăși,

Un ESCU, ce spunea palavre,

Și au rămas la vârf aceiași,

Distributorii de otrave.

Acum sunt folosiți minerii,

Si-n urma lor rămâne  frica,

Să dau un crezământ “Puterii”,

Când ei de fapt nu au nimica.

Le vor plăti străinii file,

De condică  bolnăvicoasă,

Și așa se vor sfârși cu zile,

În munca cea tuberculoasă.

În acest timp predestinații,

Ce guvernează fără bine,

Vor face zilnic inovații,

Din șpagă, cont în bănci străine.

Dar vai, ateul n-are milă,

Și nici morală, cum se știe,

Și spun: mineri- marionete,

sau Noapte Bună, Românie!