POEM LA JOIA MARE!

JOI

O lacrimă curgea din suflet,

Era suspinul de apoi,

Un porumbel ofta în cuget,

Și era seară, era Joi.

Ce vânt bătea dinspre pustie,

Ieruaslimul, fără noi,

Și-o rană  veche, arămie,

Se tânguia, și era Joi.

S-au dus și străjile la vatră,

Îngândurați și parcă goi,

De mila ce-ar fi curs din piatră,

De-ar fi voit, dar era Joi.

Și-am spus iubirii: Tu ai Nume,

Pe Crucea Ta, suntem și noi,
Și vom învinge răni și lume,
 Nu vom uita ce a fost Joi!