(poem scris vineri 8 ianuarie 2015)
Ai văzut Măicuță, ce frumos e cântul,
Când șopteam în lacrimi, dulcele meu dor,
Mi-ai lăsat nădejdea, mi-ai primit cuvântul,
Ai văzut Măicuță, n-am putut să mor.
Ai știut Măicuță, că lumina doare,
Când din ochi coboară lacrimile lin,
Nu mi-ai spus nimica, da mi-ai dat un soare,
Și-am văzut Măicuță, palma ta crin.
Ai cerut Măicuța, de la om vreo lege,
Eu am pus în lanțuri, multe primăveri,
Dar iubirea păcii, veșnic nu se șterge,
N-ai cerut o floare, și ți-am dat tăceri.
Ai lăsat Măicuță, din icoane totul,
Și de-atunci nici îngeri nu mai pot ofta,
Bucurii de suflet, astfel ne e rostul,
Ai văzut Măicuță, este mila Ta!
