Noapte bună, noapte!
Noapte liniştită cui mă laşi pe mine,
Ce surâs sfielnic stă în timpul tău,
Iată din icoane dragostea îmi vine,
Nu am nici o frică că va fi vreun rău.
Pune-ţi mâna caldă, peste gândul rece,
Fă din mine vadul cel mai blând de dar,
Noapte de lumină, noapte care trece,
Fi tu însăţi veghe, fi sublimul dar.
Şi ce toamnă blândă simt că o să fie,
Îmi va face viaţa un altar frumos,
Şi-o să-ţi dau cuvântul lacrimă târzie,
Noapte cu suspine ce priveşti duios.
Noapte mea de taină, noapte cu sfială,
Hai adu-mi petale, ploi de gând curat,
Scrie cu putere, scrie cu cerneală,
Că nimic nu este astăzi vinovat.
Noapte bună noapte, voie bună, pace,
Totul e iubire, plâng între cei sfinţi,
Raiul se coboară şi în suflet tace,
Ce frumos colindă îngerii fierbinţi.
