ALB CRISTALIN
O să ningă peste viață,
O să fie alb în toate,
Și la noapte, după ceață,
Vor fi lăcrimări curate.
Mieii din iubiri cu jale,
În talăngi vor pune dorul,
Nu va fi nici leac, nici cale,
Doar suspinul și fiorul.
Pe o cruce, bunătatea
Va privi cu ochi spre mine,
Și-mi va spune noutatea,
Dumnezeu spre tine!
DIN ADÂNCURI
Îngheț,
Luciul ochilor uitați,
Și ninsoarea,
amăgirea,
poate mâine va fi bine.
Dumnezeu așa coboară,
ca un Iosif între frați,
Sau ca luna,
ce în lacrimi,
va rămâne,
fără sine.